Pactul Verde European: Europa își propune să devină neutră din punct de vedere climatic. Acest obiectiv poate fi atins și prin reducerea emisiilor de CO2 din sectorul aviației. Din acest motiv, în prezent se desfășoară cercetări intense pentru a determina capacitățile viitoare ale tehnologiei de propulsie și modul în care pot fi produși combustibili sustenabili.
În clasamentul celor mai consumate legume din lume, tomatele ocupă locul al doilea (după cartofi). Fie că este vorba despre salată, piure de roșii, roșii pasate, ketchup, sos de roșii, conserve...atunci când vine vorba de cele mai procesate legume, tomatele sunt pe primul loc. Serele și tehnologia modernă fac posibilă cultivarea fructelor proaspete pe tot parcursul anului, în China și India, precum și în Turcia și SUA.
Cu o recoltă de 17 megatone de tomate, UE ocupă locul trei în domeniul iproducție. Cu toate acestea, întreaga plantă nu poate fi niciodată procesată: florile, frunzele, tulpinile, cojile, semințele și tomatele de calitate slabă sunt în prezent eliminate ca deșeuri agricole. Și aici se află un mare potențial: conducerea proiectului estimează că reziduurile provenite din prelucrarea tomatelor generate în întreaga UE ar putea acoperi aproximativ 3% din combustibilii sustenabili pentru aviație necesari în Europa până în 2030.
De la instalație la rezervor – acesta ar putea fi motto-ul. În primul rând, reziduurile vegetale trebuie procesate astfel încât microorganismele să le poată utiliza eficient. Proiectul testează două tehnologii de fracționare în acest scop: în extrudare, biomasa este tratată sub căldură și presiune și apoi descompusă în componentele sale celulare printr-o scădere bruscă a presiunii.
În lichefierea hidrotermală, biomasa este transformată în bio-ulei și biocărbune sub presiune și temperaturi ridicate.
Ambele abordări sunt investigate și comparate.
Următorul pas implică purificarea compușilor care conțin azot înainte ca bio-uleiul să poată fi rafinat în combustibil.
Pe lângă combustibilul sustenabil pentru aviație, se produc și îngrășăminte, hrană pentru animale și ulei de gătit. Proiectul examinează de asemenea, impactul ecologic, economic și social al tehnologiilor. În cele din urmă, acest lucru ar putea deschide o nouă sursă de venit pentru industria de procesare a alimentelor.
O altă pistă promițătoare din partea Universității Tehnică din Graz ne duce spre microscopul electronic. Pentru a examina probele biologice la microscop, acestea sunt tratate cu un agent de contrast. Acest lucru face structurile țesuturilor mai vizibile. Agentul standard utilizat este acetatul de uranil. Din motive de siguranță, această substanță extrem de toxică și radioactivă nu poate fi utilizată în toate laboratoarele. Cercetătorii de la universitatea austriacă au descoperit acum că espresso-ul nu este doar o alternativă la fel de eficientă, ci și una ecologică, inofensivă și rentabilă. Inspirați de petele circulare, uscate, din ceștile de cafea, au efectuat un test cu o probă de alge. Rezultatul a fost promițător. Comparația directă cu acetatul de uranil a fost la fel de impresionantă: valorile de contrast au fost uneori chiar mai bune. Pentru o aplicare pe scară largă în microscopia electronică biologică sunt necesare investigații suplimentare pe diferite tipuri de țesuturi. Astfel, cafeaua stimulează cercetarea pe mai multe niveluri.
Imaginea prezintă o micrografie electronică a unei alge pretratate cu espresso pentru a crea contraste mai puternice.
