Drept

Acest articol vă prezintă baza legală a dreptului contractual austriac şi caracteristicile de bază ale legii privind e-commerce. În plus veţi găsi aici informaţii privind posibilităţile şi premisele participării cu capital străin la înfiinţarea de firme.

Dreptul contractual

Dispoziţiile legale referitoare la dreptul contractual sunt cuprinse în Codul Civil austriac (prescurtat: ABGB) şi în Codul Întreprinderii care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 (prescurtat: UGB). UGB conţine dispoziţiile care se aplică în cazul tuturor acţiunilor întreprinderilor.

Libertatea contractuală

Dreptul contractual austriac se bazează pe principiul libertăţii contractuale. Drept pentru care părţile contractante pot să îsi stabilească liber relaţiile contractuale, atăta timp cât prevederile contractuale nu contravin moralei şi altor legi. Prin contract se înţelege exprimarea de voinţă comună într-o relaţie de cerere şi ofertă. În principiu nici oferta şi nici achiziţia nu sunt legate de o anumită formă. În conformitate cu legislaţia austriacă au putere juridică şi înţelegerile verbale şi în anumite condiţii şi înţelegerile care se bazează pe anumite acţiuni (aşa numite înţelegeri tacite).

Există însă unele excepţii de la această libertate a formei cum ar fi în cazul înţelegerilor privind activităţile din domeniul siguranţei, contractele de asigurare şi unele înţelegeri din sfera protecţiei consumatorului. Aceste tipuri de contracte trebuie să fie formulate în scris pentru a produce efecte juridice. Reguli şi mai stricte sunt valabile în cazul actelor de notariat. Un act notarial este necesar în special la înfiinţări de firme şi la înstrăinări de părţi sociale în cazul unui SRL.

Condiţii comerciale generale

Relaţiile comerciale dintre firme se derulează de regulă în baza condiţiilor generale de afaceri (AGB) aplicate de către unul dintre partenerii contractuali. În conformitate cu dreptul austriac aceste condiţii AGB nu pot să dezavantajeze un partener contractual disproporţionat şi sunt valabile doar în cazul în care partenerul contractual a consimţit la adoptarea acestor condiţii.

E-Commerce

Legea austriacă a e-commerce, prin care a fost transpusă directiva e-commerce a Uniunii Europene (UE), reglementează cadrul legal al comerţului electronic. Telefonia prin voce, telefaxul şi transmiterea de date prin telex sunt excluse din domeniul de aplicare al legii. Aceste mijloace de comunicare sunt reglementate prin dispoziţii privind contractele la distanţă, care fac parte din legea austriacă a protecţiei consumatorului (prescurtare: KSchG).

Principiul ţării de origine

În conformitate cu dispoziţiile directivei e-commerce şi ale legii austriece a e-commerce normele legale aplicabile se ghidează după principiul ţării de origine: furnizorul serviciului se află sub incidenţa dispoziţiilor ţării în care îşi are sediul. Drept urmare un furnizor cu sediul în Austria trebuie spre exemplu să respecte reglementările austriece privind activitatea respectivă precum şi orice alte dispoziţii privitoare la comerţul cu mărfuri şi servicii. Dacă sunt respectate dispoziţiile austriece furnizorul poate să opereze şi în alte state membre ale UIE. El nu este supus altor restricţii. La fel furnizori din alte ţări membre ale UE pot să îşi ofere serviciile în Austria în măsura în care respectă doar dispoziţiile din ţara de origine.

Încheierea de contracte pe cale electronică

Contractele pot fi încheiate în principiu şi prin intermediul internetului şi sunt supuse aceloraşi prevederi legale ca şi orice alt act contractual. O deosebire esenţială însă constă din faptul că oferta de mărfuri prin internet nu reprezintă o ofertă contractuală, ci doar o cerere adresată consumatorului de a transmite o ofertă. Contractul se încheie doar atunci când consumatorul primeşte acceptul explicit sau dacă după o comandă s-a efectuat într-adevăr livrarea.

Înfiinţarea de firme de către străini

În principiu cetăţenii străini au dreptul să înfiinţeze firme în Austria, să preia funcţii de conducere şi să preia societăţi.

Înfiinţarea de societăţi

La înfiinţarea unei firme se ţine cont de mai multe forme legale de firme. Datorită structurii simple şi a condiţiilor referitoare la răspundere s-a impus în practică forma societăţii cu răspundere limitată ăn Austria. Cpitalul social al unul SRL este de cel puţin 35.000 Euro, jumătate din sumă fiind plătibilă în numerar. Societăţile de tip GmbH înfiinţate după 1 martie 2014 dispun în continuare de "privilegii de înfiinţare". Aceste societăţi pot avea un capital la înfiinţare mai redus, resp. de 10.000 euro şi pot să plătească la momentul înfiinţării jumătate din capital (5.000 euro) în cash. Societăţile privilegiate sunt nevoite sa-ţi mărească capitalul de la 10.000 la 35.000 euro în timp de 10 ani de la data înfiinţării. Răspunderea societăţii faţă de terţi este limitată la nivelul capitalului subscris. Asociaţii pot da dispoziţii conducerii societăţii. Asociaţi pot fi şi persoane fizice sau juridice străine.

Societatea pe acţiuni (prescurtarea: AG) este mai complicată în privinţa administrării. Capitalul societăţii trebuie să fie de cel puţin 70.000 Euro, alături de conducerea SA trebuie să existe şi un consiliu de administraţie ca organ de control. Acesta este compus din cel puţin trei membri.

Persoanele străine fizice şi juridice pot să înfiinţeze şi societăţi comerciale în nume propriu (societăţi deschise, societăţi în comandită).

Aici găsiţi informaţii suplimentare privind  înfiinţarea de firme în Austria.

Preluarea de societăţi

Achiziţia unei societăţi se poate face sub forma cumpărării unei părţi sau în totalitate. Achiziţia societăţii de către persoane juridice sau fizice din afara ţării se supune reglementărilor stipulate în legea Ministerului Economiei. Achiziţia trebuie sü fie aprobată de Ministerul Federal al Economiei, Cercetării şi Ştiinţei. Multe companii sunt supuse obligativităţii obţinerii de aprobări; cele mai multe activează în industria de apărare, distribuţie de energie şi apă, servicii de securitate, spitale, etc. Achiziţia unei părţi societăţile ce activează în aceste domenii se supune aprobării Ministerului Economiei, în cazul în care achiziţia dobândită în urma procesului de achiziţie va fi de min. 25% acţiuni ale companiei.

Înainte de începerea activităţii trebuie însă obţinută autorizarea de funcţionare iar pentru unele domenii de activitate sunt prevăzute autorizaţii speciale. Persoanele juridice trebuie în plus să desemneze un organ de conducere care răspunde pentru respectarea dispoziţiilor privind autorizarea. Acest organ de conducere poate fi în acelaşi timp şi responsabil pentru partea comercială.

Dreptul privind brevetele

Legea austriacă a brevetelor conţine dispoziţii detaliate privind protecţia invenţiilor noi. Legislaţia privind brevetele îi conferă proprietarului brevetului dreptul exclusiv de valorificare comercială şi utilizare a invenţiei sale. Dreptul asupra brevetului ia naştere prin înregistrarea la Oficiul de brevete. Protecţia legală a brevetelor respectă principiul priorităţii. Durata protecţiei unui brevet este de 20 de ani. În cazul încălcării dreptului protecţiei brevetului proprietarul brevetului poate acţiona împotriva celui care îi afectează acest drept solicitând o despăgubire adecvată. Prejudiciatului unui pantenţe i se poate solicita să facă publică sursa câştigului obţinut în urma faptului că a fost prejudiciat, prin publicarea deciziei finale a organelor în drept.

Instituţia austriacă responsabilă cu înregistrarea dreptului asupra unui brevet este Oficiul austriac pentru brevete. În baza Acordului european (de la Paris) privind brevetele încheiat în 1973 se poate obţine prin înregistrarea unui brevet un brevet european valabil în toate statele contractante. Această înregistrare europeană poate fi realizată la Oficiul austriac al brevetelorşi la Oficiul european pentru brevete. Persoanele fără sediu permanent în Austria trebuie să fie reprezentate de un avocat austriac. Aici găsiţi o listă cu avocaţii austrieci specializaţi în dreptul privind brevetele.

Dreptul privind modelele

Invenţiile sub o anumită limită pot fi protejate prin legea modelelor de utilitate. Procedura de obţinere a protecţiei în cazul modelelor de utilitate este mai simplă. Perioada de asiguarre a protecţiei este însă de numai 10 ani. Dimensiunea protecţiei corespunde însă celei asigurate brevetelor.

Designul vizibil este protejat conform legii austriece a protecţiei modelelor. Protecţia se acordă de exemplu pentru forme, suprafeţe şi materiale formând un obiect. Şi protecţia modelelor conferă drepturi exclusive de valorificare. Perioada de protecţie este de cinci ani. Se acceptă prelungiri doar în limita legii austriece.

Instituţia austriacă responsabilă cu înregistrarea acestor modele este Oficiul austriac pentru brevete

Legislaţia privind mărcile

Mărcile sunt protejate prin legea austriacă a protecţiei mărcilor. Şi dreptul asupra mărcii ia naştere o dată cu înregistrarea. O marcă înregistrată îi conferă proprietarului dreptul exclusiv de a utiliza şi transfera marca. În cazul încălcării acestui drept se pot lua măsuri de interzicere, de despăgubire şi de combatere a îmbogăţirii frauduloase. Prima înregistrare conferă o perioada de protecţie de zece ani. Sunt permise însă reînnoiri ale duratei de protecţie. Instituţia austriacă care înregistrează mărcile este Oficiul austriac al brevetelor .

Reglementările UE prevăd în plus înregistrarea unei mărci comunitare la Oficiul de armonizare pentru piaţa internă (OAMI) din Alicante, Spania. Mărcile comunitare conferă protecţie în toate statele membre UE. Pentru o protecţie internaţională o marcă trebuie înregistrată conform Acordului de la Madrid.

Dreptul de proprietate intelectuală

Operele aparţinând literaturii, muzicii şi artelor plastice cât şi programele de computer sunt protejate prin legea dreptului de autor. Protecţia dreptului de autor nu presupune înregistrarea într-un registru. Dreptul de autor ia naştere odată cu crearea operei respective. În cazul încălcării dreptului său autorul poate solicita interzicerea, înlăturarea sau despăgubirea. Perioada de protecţie este de:

• 70 ani pentru lucrări de literatură, muzică, artă, de broadcast şi de sunet
• 50 ani pentru fotografii

Cu toate că au fost adoptate regelmentări ale UE, dreptul muncii austriac este mau flexibil decât al altor ţări din UE.

Contracte de muncă şi contracte colectiveContractele de muncă pot fi încheiate pe perioade determinate sau nedeterminate. Ele pot înceta din principiu, fără să aibă la bază alte înţelegeri sau amendamente. Contractele colective (contracte tarifare) reglementează veniturile de bază şi alte prevederi ale contractelor de muncă, care sunt ridicate de standardul minim pentru derularea activităţii.

Fondarea unui consiliu al întreprinderii este obligatoriu din punct de vedere legal, în cazul firmelor cu min. 5 angajaţi. Această obligativitate legală nu este aplicată, deoarece în realitate există doar puţine firme care au mai puţin de 50 angajaţi, în care s-au înfiinţat consilii.

Mai jos găsiţi informaţii privitoare la:

• dreptul de muncă austriac
• şi contractele colective de muncă.

Timpul de lucru

Cadrul contractual al condiţiilor de muncă este foarte divers: timpul normal de lucru este prevăzut în codul muncii şi înumează 40 ore de muncă săptămânal. Câteva contracte de muncă au prevăzut săptămânal chiar 38,5 ore de muncă. Sistemul privitor la programul flexibil de lucru este deja cunoscut în toată lumea.
Orele suplimentare sunt acceptate. Atât angajatul cât şi angajatorul trebuie să cadă de acord asupra modului de recuperare a acestora: prin acordarea de ore libere sau prin plata lor.
Legea austriacă privitoare la drepturile de concediu prevede o perioadă de concediu de 5 săptămâni.
O revizire mai recentă a acesteia s-a elaborat la cererea părinţilor, care au solicitat program parţial de lucru.

Plata şi asigurările sociale

Angajaţii austrieci primesc în mod obişnuit 14 salarii anual. Cadrul contractual pentru cele 2 salarii suplimentare se regăseşte în contractul colectiv de muncă. Aceste plăţi suplimentare se impozitează. Atât angajatorul cât şi angajatul trebuie să achite asigurările sociale. Fiecare angajat este asigurat în sistemul de sănătate, de pensii şi de şomaj. Şi vârsta de pensionare legală este prevăzută prin Sistemul de asigurări sociale. Angajatorul plăteşte asigurări sociale în valoare de ca. 22% din salariul brut al angajatului. Contribuţiile achitate de angajat se ridică la 18% din salariul său brut.

Încheierea contractului de muncă

Încheierea contractului de muncă nu trebuie să fie făcută în mod discriminatoriu sau având la bază, spre exemplu, sexul persoanei angajate, cetăţenia, religia sau orientarea, vârsta sau handicapurile acesteia. Motivul încheierii contractului nu trebuie de asemenea sa contazică moravurilor. Concedierile în masă se fac conform legii. Din anul 2003 există un nou sistem privitor la plăţile compensatorii ce se fac la încheierea contractului de muncă. Finanţarea se derulează lunar de către angajator şi reprezintă o contribuţie de 1,53% din salariul brut. Această regulă este respectată de angajator şi contribuţia este intr-un cont pentru plata impozitelor. Sistemul vechi, conform căruia impozitele erau plătite numai de angajator,a fost anulat.

Alăturat găsiţi mai multe informaţii despre Modul de încheiere a unui contract de muncă.

Conform legislaţiei Austriei şi a Uniunii Europene sunt interzise înţelegerile între părţi, care prevăd limitarea activităţii concurenţei.

Deciziile UE privitoare la concurenţă îşi găsesc aplicabilitatea atunci când rezultatele fuziunilor pot să aibă efect asupra derulării activităţilor din comerţul intern. Există excepţii privitoare la tipurile de înţelegeri, respectiv care au la bază:

• Contracte de vânzare
• Contracte de livrare
• Sisteme de franciză
  
  

În mod special faţă de dreptul cartelului din UE, drepturile cartelului din Austria se deosebeşte prin existenţa mai multor tipuri de carteluri şi a tipurilor de structuri organizatorice ale acestora.
Oficiul concurenţei din Austria reprezintă un centru autorizat pentru reglementarea dreptului concurenţei. Controlul comun prevedei măsuri de înştiinţare atunci când au fost încălcate procedurile derulate în anul care a trecut. Regulamente speciale sunt aplicate în domeniile bancar, construcţii şi media. Controalele comune vizează să împiedice dobândirea excesivă a puterii asupra pieţii. La acesta se mai are în vedere, faptul dacă poziţia de lider în piaţă obţinută prin fuziune, nu ar atrage după sine atuuri, care ar provoca dezavantaje economice.

În acest capitol veţi afla mai multe despre dreptul austriac liberal al devizelor cât şi despre impozitarea persoanelor fizice şi juridice.

Dreptul valutar

Austria are o legislaţie extrem de liberală privind devizele. Legislaţia valutară se bazează pe dispoziţiile UE în vigoare şi pe legea valutară austriacă din 2004. Banca Naţională a Austriei (OeNB) răspunde pentru controlul aplicării legislaţiei valutare în Austria . În cadrul UE se aplică principiul circulaţiei libere a capitalului. Nu există limitări privind circulaţia capitalului între Austria şi celelalte state membre ale UE.

Nici în cazul tranzacţiilor valutare cu ţări din afara UE nu există, cu excepţia puţinor cazuri, restricţii la plata sumelor provenind din operaţiuni de comerţ exterior, investiţii sau din alte tranzacţii, cât şi în privinţa exportului de capital, dividende, profituri sau de alte venituri. Firmele străine au acces neîngrădit la piaţa austriacă de capital.
În unele cazuri există însă obligativitatea înregistrării tranzacţiilor valutare la Banca Naţională a Austriei în special în scop statistic. Mai multe informaţii pe această temă puteţi obţine de la:

Taxele pe venit şi taxele corporatiste

Taxa pe venit a persoanelor fizice se supune impozitării. Venitul persoanelor juridice (societăţi de capital, asociaţii, instituţii şi fundaţii) se supun legii aplicării taxelor corporatiste. Veniturilor societăţilor de personal se impozitează asemeni celorlalte societăţi. 

Impozitul pe venit

Persoanele fizice cu domiciliul în Austria se supun nemijlocit, din punct de vedere al impozitării veniturilor lor,  legilor statului austriac. Pentru străinii care lucrează în Austria aceste reguli sunt valabile în mod restrictiv.  Legea austriacă ce prevede impozitarea diferenţiază şapte tipuri de venituri:

• agricultură şi economia forestieră
• activitate independentă
• societate meşteşugărească
• activitate ce nu e independentă
• aport de capital
• închiriere şi ambalare
• alte activităţi
  
  

Impozitul pe venit se aplică progresiv şi nu depăşeşte 50%.

O formă deosebită de impozitare este impozitarea veniturilor capitalizate. Impozitarea veniturilor capitalizate în Austria este aplicabilă următoarelor  categorii:

• participaţii la forma de venit, dobânzi şi alte referinţe
• venituri din dobânzi
• cote de cooperare şi drepturi de participare
• cote obţinute în urma privatizărilor
• intrări de capital ca acţionar pasiv
  
  

Impozitul pe venit este de 25%.

Impozitarea veniturilor corporatiste

Veniturile persoanelor juridice se supun în vederea impozitării lor, unei impozitări specifice - impozitarea corporatistă. Impozitarea după o formulă lineară a fost abrogată, iar de la 1 ianuarie 2005 impozitul pe venit a fost stabilit la 25%. Acest nivel procentual este unul din cele mai scăzute în UE şi se aplică anual pentru ca. 1.750 societăţi cu răspundere limitată  şi 3.500 societăţi pe acţiuni. 

Relaxări fiscale se aplică societăţilor noi înfiinţate începând cu data de 1 martie 2014:

• În primii cinci ani de la înfiinţare, taxa corporativă minimă anuală este de 500 euro/an (125 euro pe trimestru)
• În următorii cinci ani această taxă este de 1.000 euro pe an (250 euro pe trimestru)
• Începând cu anul unsprezece de la înfiinţare această taxă este în valoare de 1.750 euro pe an - 437,50 euro pe trimestru - şi se achită integral.
  
  

Mai multe informaţii despre dreptul fiscal austriac găsiţi pe pagina de web a Ministerului Federal al Finanţelor.

Imagine de ansamblu

Legislaţia austrică a insolvenţei prevede mai multe procedee în cazul situaţiilor de criză ale întreprinderii. Cu excepţia falimetului propriu-zis toate procedeele legate de insolvenţă urmăresc păsuirea intreprinderii aflate în insolvenţă şi continuarea activităţii acesteia.

Falimentul

Lichidarea bunurilor debitorului în favoarea creditorilor se efectuează în conformitate cu principiul tratamentului echitabil

• Drepturile de separare
• drepturile de separare din masa falită
• acordarea priorităţii
  
  

au ca rezultat un tratament prioritar în favoarea creditorului.

Cererile de intrare în insolvenţă ale angajaţilor sunt soluţionate în mare parte de un fond public de insolvenţă, care este finanţat prin contribuţii regulate ale angajaţilor. În cazul în care un debitor nu mai poate efectua plăţi scadente sau datoriile depăşesc activele întreprinderii trebuie declarat falimentul. În acest scop este prevăzut un termen de 60 de zile. O cerere de declarare în faliment poate fi înaintată şi de către creditori în aceleaşi condiţii. Omiterea formulării la timp a cererii de declarare a falimentului se pedepseşte şi atrage după sine răspunderea personală a conducătorului firmei indiferent de limitele răspunderii din cadrul firmei falimentare. După declararea falimentului judecătorul sindic preia conducerea firmei şi administrarea bunurilor şi declanşază distribuirea valorilor către creditori. După acest procedeu falimentul este încheiat. Creditorii de rang inferior pot să solicite creanţe neonorate într-un interval de 30 de ani de la declararea falimentului. 

Procedee de reorganizare

Procedeele de reorganizare servesc la degrevarea debitorului de o parte din datorie. Debitorul trebuie să acopere într-un interval de doi ani cel puţin 30% din datorie. Pentru aplicarea procedurii este necesar acordul instanţei de judecată şi cel al majorităţii duble a creditorilor. Aceasta înseamnă că simpla majoritate a creditorilor prezenţi la adunarea privind procedura compensatoare, care reprezintă cel puţin 50% din totalul de creanţe, sunt de acord cu procedeele de reorganizare. Creditorii peste numărul necesar sunt implicaţi în procedeele de reorganizare din momentul în care există acordul majorităţii calificate a creditorilor şi hotărârea judecătorească. Din momentul în care debitorul a achitat partea de datorie aprobată intervine scutirea de restul datoriei.

Măsuri de prevenire

Legea reorganizării întreprinderii (prescurtare: URG) are ca scop evitarea insolvenţelor. Reorganizarea întreprinderii începe odată cu depunerea unui plan de reorganizare la tribunal. Planul trebuie să indice motivele crizei în care se află întreprinderea şi să conţină măsurile preconizate precum şi perspectivele în planul afacerilor. Planul de reorganizare şi punerea lui în practică este supravegheată de un administrator judiciar.

Falimentul particular

Procedura falimentului nu este limitată la persoane juridice. Şi persoanele fizice, care au intrat în insolvenţă, pot să declare faliment particular şi să solicite tribunalului un plan de plăţi. În cazul admiterii cererii se ajunge la o scutire de plată a restului datoriei. Premisa o reprezintă însă ca cel puţin 10% din datorii să fie achitate de debitorul privat.

Aflaţi din acest articol mai mult despre instanţele judecătoreşti şi arbitrajul din Austria . În plus vă punem la dispoziţie adrese de contact şi informaţii despre specializările şi competenţele avocaţilor, notarilor, consultanţilor fiscali, auditorilor, interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi din Austria . 

Sistemul juridic şi jurisdicţia în Austria

Cauzele de drept privat (dreptul contractual, despăgubirile, dreptul familiei, dreptul muncii etc.) sunt supuse jurisdicţiei ordinare. Supunerea litigiului unei curţi de arbitraj necesită o hotărâre de arbitraj în formă scrisă. În sistemul judiciar austriac există doar tribunale federale.

Există trei instanţe: în prima instanţă funcţionează fie judecătorii (pentru fiecare circumscripţie judecătorească) fie tribunale ale landului (pentru fiecare circumscripţie). Judecătoriile judecă cauze ale căror sume litigioase nu depăşesc 10.000 Euro. Judecătoriile acţionează şi în cauze ale dreptului familiei şi închirieri. Toate celelealte cauze se soluţionează de tribunale ale landului. Circumscripţia judecătorească este selectată dependent de domiciliul respectiv sediul pârâtului. Tribunalele din prima instanţă (judecătoriile şi tribunalele landului) răspund în principiu pentru toate litigiile (cu excepţia dreptului administrativ, constituţional şi cel al cartelului).

Procesele sunt prezidate de un judecător individual care ia deciziile;sen atul judecătorilor reprezintă o excepţie. În cauze civile nu există sistemul cu juraţi. Judecătorii nu sunt aleşi, ci sunt numiţi pe viaţă.

Reprezentarea în faţa instanţelor printr-un avocat este obligatorie în cazul unor litigii de peste 5.000 Euro. Pentru părţi din proces fără posibilităţi de finanţare a procesului se acordă susţinere, dacă este necesar.

În conformitate cu noile reglementări UE privind competenţa judecătorească şi executarea acum sunt recunoscute şi se pun în executare şi hotărârile judecătoreşti austriece în alte state membre UE. Pentru recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti din alte state sunt de obicei necesare acorduri separate de executare, dacă hotărârea nu a fost pronunţată într-un stat membru UE.

Informaţii detaliate despre sistemul juridic austriac şi instituţiile sale sunt prezentate pe pagina de web a Ministerului federal al justiţiei.

Arbitrajul în Austria

În cazul contractelor internaţionale introducerea cauzei litigioase într-un proces de arbitraj în Austria constituie un avantaj clar: Sentinţele de arbitraj austriece, care se bazează pe acorduri internaţionale, se pot executa în aproape orice sistem juridic. Republica Austria este parte semnatară în toate acordurile bilaterale şi multilaterale importante, printre altele şi a Convenţiei de la New York privind recunoaşterea şi punerea în executare a sentinţelor de arbitraj străine (1958).

Stabilirea arbitrajului necesită forma scrisă în conformitate cu legislaţia austriacă, pentru a produce efecte. O clauză privind arbitrajul consemnată într-un schimb de corespondenţă prin telefax sau e-mail este în concordanţă cu condiţiile impuse de lege. Este recomandabil ca în contractele care au legătură cu străinătatea să existe o prevedere privind arbitrajul. Supunerea cauzei unui proces de arbitraj permite o judecare comparativ rapidă. La final se obţine o sentinţă de arbitraj care se pune în executare şi de către tribunalele de stat austriece.

Curtea de arbitraj internaţional a Camerei economice a Austriei dinViena este o organizaţie renumită. În calitate de instituţie de arbitraj internaţional se bucură de un grad din ce în ce mai mare de popularitate şi contribuie considerabil la consolidarea renumelui Austriei ca locaţie a arbitrajului internaţional.

Avocaţi, notari, consultanţi fiscali şi interpreţi

Avocaţi

Consultanţa juridică este oferită în Austria în mod tipic de către avocaţi. Pentru a fi incluşi în lista avocaţilor solicitanţii parcurg mai mulţi ani de instruire:

• studii universitare în drept
• mai mulţi ani de experienţă ca practician în drept în instanţe şi ca debutant pe lângă un avocat
• examen de primire în profesia de avocat organizat pe mai multe zile.
  
  

Apartenenţa la Camera avocaţilor austrieci este obligatorie. Camera avocaţilor este şi instituţie cu rol disciplinar.
Avocaţi din alte state membre UE au dreptul să exercite temporar cu anumite restricţii profesia de avocat conform directivei privind exercitarea profesiilor şi conform titulaturii din statul lor de origine. După cel puţin trei ani de practică efectuată în Austria este posibilă autorizarea ca avocat austriac.

Făcând abstracţie de câteva, puţine excepţii avocaţii au privilegiul de a asigura reprezentarea în faţa tribunalelor şi a instituţiilor administrative. Nivelul onorariilor este prevăzut în legea privind tarifele, însă trebuie remarcat faptul că s-au înmulţit cazurile de negociere a onorariului per oră. Nu sunt permise onorarii în funcţie de reuşită. Avocaţii austrieci sunt supuşi prin lege unor reguli foarte stricte de confidenţialitate.

Registrul cu avocaţi al Camerei avocaţilor austrieci vă oferă informaţii detaliate şi datele de contact ale avocaţilor austrieci.

Notari publici

Procesul de instruire în cazul notarilor este strict şi necesită m ult timp. Notarii publici sunt numiţi de către Ministerul justiţiei iar numărul de notariate este limitat prin lege.

Notarii au o funcţie de legalizare importantă în special în privinţa dreptului societăţilor comerciale. Multe operaţiuni privind înfiinţarea, restructurarea şi vânzarea firmelor austriece necesită acte notariale. În plus notarii au funcţia de comisari juridici în cadrul negocierilor privind moşteniri. Notarii nu au însă împuternicirea de a pleda în faţa curţii. Onorariile şi taxele notariale sunt prevăzute în legea tarifelor notariale.

Pe pagina de web a Camerei notarilor austrieci puteţi să vă informaţi în detaliu privind sfera de competenţă a notarilor austrieci iar prin selecţia de notari puteţi găsi datele de contact ale notarilor austrieci.

Consultanţi fiscali şi auditori

Consultanţa fiscală se desfăşoară în Austria în principiu prin intermediul consultanţilor fiscali. Aceştia colaborează strâns cu avocaţi în special în cadrul restructurărilor de întreprinderi. Consultanţii fiscali efectuează de obicei şi verificări de impozite. Anumite rapoarte de control cum ar fi verificarea bilanţului societăţilor pe acţiuni pot fi realizate doar de auditori.
Un catalog cu consultanţi fiscali, auditori şi experţi fiscali este prezentat pe pagina de web a Camerei austriece a experţilor fiscali şiwww.steuerberater.at .

Traducători şi interpreţi autorizaţi

În sfera afacerilor internaţionale sunt adeseori necesare traduceri de documente efectuate de traducători autorizaţi. Adresele de contact ale interpreţilor şi traducătorilor autorizaţi de către Ministerul justiţiei găsiţi la:

• http://www.gerichtsdolmetscher.at
• http://www.sdgliste.justiz.gv.at