Acest sistem al parteneriatului economic şi social, prescurtat „Parteneriat social“ este bazat pe principiul voluntariatului: conlucrarea consolidată istoric dintre grupurile de interese este în mare măsură informală şi nu este guvernată de legi.
Parteneriatul social nu se limitează la reglementările din cadrul relaţiilor de muncă. Contractele se încheie pe de-o parte respectiv din partea angajatorilor de către respectiva sub-organizaţie din cadrul Camerei Economice, iar pe cealaltă parte, respectiv a angajaţilor, de către Confederaţia sindicală "Österreichischer Gewerkschaftsbund". Conform estimărilor, 90% până la 95% din angajaţii din economia privată sunt incluşi într-un contract colectiv de muncă.
Particularitatea austriacă constă în faptul că parteneriatul social se extinde practic asupra tuturor zonelor politicii economice şi sociale. Din acest motiv Austria este considerată exemplul model al corporatismului, decial celei mai extinse şi coordonate reprezentări de interese.
Cele patru mari unităţi de interese:
nu sunt doar uniuni de interese considerate în sensul restrâns al cuvântului, deci nu doar parteneri care stabilesc condiţiile din contractele colective de muncă sau organizaţii de lobby prestatoare de servicii pentru membrii lor. Ele sunt mai mult decât atât ancorate puternic în sistemul politic al Austriei. În timp ce Camerele sunt reprezentări legale de interese cu adeziune obligatorie atât pentru angajatori cât şi pentru angajaţi, Confederaţia sindicală ÖGB este o uniune cu aparteneţă benevolă.