Economia Austriei se afla într-o stare proastă după finalul celui de-al 2-lea Război mondial. Infrastructura era distrusă, producţia industrială era limitată.
În anul 1948 a început planul Marshall. Scopul acestuia a fost realizarea unei economii independente.
Motorul economiei în primii ani de după război era industria preponderent de stat.În anul 1952 şilingul a devenit monedă stabilă, creşterea economică în anii care au urmat era exprimată în două cifre. Întreprinderile au înflorit, calitatea în construcţia de locuinţe şi a înfrastructurii s-a îmbunătăţit.
Unul din factorii de succes ai boomului economiei austriece a fost parteneriatul social. Buna colaborare dintre reprezentanţii angajaţilor şi ai angajatorilor a stat la baza unor salarii echilibrate şi a investiţiilor.
Boomul economic ia sfârşit din cauza crizei petrolului din anii 1970.
Pentru economia austriacă a ultimilor zece până la cincisprezece ani a fost de mare importanţă aderarea Austriei la UE (1995), deschiderea fostului bloc de est şi extinderea UE spre est.